Cautare avansata

Ziarul Tara ;Tentativa de asasinat legionara a ministr. Angelescu , Beza , 1930

150,00 Lei

  • 1
    Disponibil
    1
    Favorite
  • Cumpără acum
  • Stare

    Second Hand

  • Garantie

    Fara garanție

  • Livrare

    Romania - Posta/Curier (de la 15,00 Lei )

    Garantia de livrare

  • Estimat livrare:

    Luni, 27 Mai. - Marți, 28 Mai.

  • Politica retur

    Acest produs poate fi returnat in 3 zile

  • Plata
    • Ramburs
    • Plata online cu cardul
  • Numar articol

    201830992

  • Descriere


    Format mare , 2 pagini .În iulie 1930, un legionar, macedonean de origine, Gh. Beza, încearcă să-l asasineze pe subsecretarul de stat de la Interne, Constantin Angelescu. Atentatul a eşuat. Dar autorităţile şi lumea politică au văzut în această tentativă de asasinat – şi încă a unui ministru în funcţiune – rezultatul educării în cultul forţei şi al jertfei ca eroism pe care legionarii îl inoculau tinerilor aderenţi. E arestat nu numai atentatorul efectiv, dar şi educatorul suprem, Corneliu Zelea Codreanu. A izbutit să determine eliberarea şi a sa, şi a lui Beza. Argumentul folosit a fost că el, Codreanu, n-a avut nici un amestec în atentat, iar Beza nu fusese încă primit ca membru al Legiunii. Dar autorităţile guvernamentale (prim-ministru Iuliu Maniu, ministru de Interne Vaida-Voevod) intră în alertă. Toleranţa faţă de o organizaţie sediţioasă cum era Garda de Fier se dovedise a fi foarte periculoasă, iată, în consecinţă. Astfel încât, marşul în Basarabia pe care legionarii îl organizaseră pentru 20 iulie 1930 e interzis chiar de naşul Gărzii, Al. Vaida-Voevod. Fireşte, Corneliu Z. Codreanu a protestat, dând – cutezanţă fară margini – şi un avertisment. Conducerea P.N.Ţ. e iritată. În octombrie 1930, Iuliu Maniu cedează prin ministeriatul lui G.G. Mironescu, Ministerul de Interne fiind încredinţat lui Ion Mihalache. Noul ministru de Interne conducea aripa de centru stânga a partidului, care avea şi o grupare radicală de stânga (Petre Andrei, Ralea, Armand Călinescu, Gafencu, Ghelmegeanu). Or aceste cercuri politice se arătau îngrijorate mult de toleranţa manifestată faţă de legionari, toleranţă care, adesea, luase forma sprijinirii directe, prin subvenţii şi alte aranjamente de culise. Măsuri ferme de stăvilire a unui fenomen ce ieşise de sub control şi ameninţa direct ordinea constituită li s-au părut autorităţilor absolut necesare. În consecinţă, la 11 ianuarie, Ion Mihalache, ministru de Interne, dizolvă Garda de Fier, Codreanu este arestat în aceeaşi lună ianuarie 1931, la Focșani. Şi asta, preciza el în cartea sa, numai pentru că “încercase să-şi ridice fruntea împotriva hidrei iudaice” (Pentru legionari, p. 366). Procesul are loc la 27 februarie 1931 şi, ca de obicei, Codreanu e achitat. La recurs obţine, din nou, achitarea şi e eliberat din închisoare după 87 de zile de detenţie. “Jidovimea, nota el în aceeaşi carte (p. 376), care a fost din nou înfrântă, tace şi pregăteşte din umbră alte minciuni, alte atacuri, alte infamii.” Desigur, Garda de Fier, deşi oficial interzisă, nu abandonează militantismul. Se adaptează, abil şi eficient, situaţiei. Găseşte chiar o formulă pentru a participa în alegerile din iunie 1931 (organizate de guvernul Iorga-Argetoianu). Cum Mihalache nu mai funcţiona ca ministru la Interne, stratagema izbândeşte. Se creează o organizaţie considerată nouă, înregistrată oficial, sub denumirea de Gruparea Corneliu Codreanu. Se depun liste în 17 judeţe dar rezultatele, bine controlate de guvern, sunt descurajante : 34 000 voturi la scara întregii ţări. Dar la sfârşitul lui august au loc alegeri parţiale în judeţul Neamţ. Legionarii candidează pe aceeaşi listă, îşi concentrează campania electorală după metodele lor de propagandă, guvernul nu le opune un candidat pe care să-l impună şi Codreanu se alege deputat cu 11 300 de voturi. Va fi, au mărturisit-o Gafencu, Armand Călinescu şi Şeicaru, care i-au fost colegi în Cameră, un deputat palid ca manifestare, lipsindu-i harul vorbirii şi al competenţei în dezbaterile treburilor publice. Judecata lui Călinescu şi Şeicaru, în care, negreşit, se poate pune temei, operează cu alte valori decât cele care îl interesau pe Codreanu. Pe el în interesa nu atât prestaţia de deputat cu vogă şi succes la tribună, cât simpla prezenţă în parlament. Ca în atâtea rânduri, ironia lucrurilor e mai acută decât a oamenilor. Codreanu care dispreţuia liberalismul şi democraţia, voindu-le înlocuite de un regim forte, totalitar, se zbătuse, totuşi, să ajungă deputat. Paradox, fară îndoială. Dar asta demonstra că Garda de Fier ştia să se plieze oportun pe realul conjunctural pentru a se impune în viaţa publică.

  •  
  • Fii primul care scrie un review Spune-ti parerea acordand o nota produsului

    Adauga review
  •  
  • Întreabă vânzătorul
  •  
Inapoi sus