Ordinul - Steaua Romaniei, in grad de cavaler.
-
Produs:Second Hand, Fără garanție
-
Numar articol:204340045
-
Disponibilitate:Indisponibil
-
Preț:1.200,00 Lei
-
Anuntul a expirat la:16.01.2024, 08:52
-
Ai o nelamurire?
-
Vandut de:
-
Vinde si tu:Pune in vanzare un produs ca acesta
-
Optiuni:
Descriere
Vânzatorul este direct răspunzator pentru produsul afișat în această pagină.
Disponibilitate: Indisponibil - Vezi produse similare
Specificatii
Ordinul - Steaua României, in grad de
cavaler.
Primul model, 1877, clasa a V-a (Cavaler). (variatia
I)
Dupa modul impachetari panglici, a fost acordata unui
austriac.
La cavaleri şi la ofiţeri mărimea crucii este de 40
milimetri, iar marginile, acvilele cruciate şi coroana sunt din
argint la cavaleri, în timp ce la ofiţeri sunt din
aur.
Reluând demersurile în vederea creerii unui ordin românesc,
Alexandru Ioan Cuza va cere reprezentantului României la Paris, în
1863, să ia legătura cu o cunoscută casă de bijuterii în vederea
confecţionării unei decoraţii. Casa Krétly va prezenta un model
care este imediat acceptat de domnitor şi, pe baza acordului său,
se va efectua o comandă pentru cele 1000 de exemplare ale
ordinului, prevăzut a avea cinci grade (Cavaler, Ofiţer, Comandor,
Mare Ofiţer şi Mare Cruce).
Spre deosebire de toate celelalte proiecte de decoraţii
realizate în ţară, inspirate fie după “Legiunea de Onoare”
franceză, fie după numeroase alte ordine care aveau ca însemn o
cruce de Malta, modelul propus de către Casa Krétly era o cruce
repetată, emailată albastru – formă care, la acea dată, aproape că
nu era utilizată de către decoraţii.
Cuza hotărâse ca distincţia să se numească “Ordinul
Unirii”, urmând să fie instituit şi acordat pe 24 I 1864, dată la
care se împlineau cinci ani de la alegerea sa ca domnitor şi al
Ţării Româneşti, moment care marca, de fapt, Unirea celor două
principate române. Din această cauză şi deviza ordinului a fost
concepută pentru a fi adecvată momentului Unirii: “GENERE ET
CORDRES FRATRES” (“FRAŢI PRIN ORIGINI ŞI SIMŢIRI”), iar, pe
medalionul avers, erau cifrele “5” şi “24”, date care marcau dubla
alegere a domnitorului pe tronurile de la Iaşi şi
Bucureşti.
Neputând institui şi acorda legal ordinul, Cuza se va
mulţumi să inmâneze câtorva dintre apropiaţii săi câteva dintre
însemne, dar nu ca o decoraţie propriu-zisă, ci mai mult ca un
cadou personal, marea majoritate a însemnelor rămânând depozitate
în pivniţele palatului domnesc.
În IV 1877, o dată cu izbucnirea conflictului cu Imperiul
Otoman, discuţiile pentru instituirea unui ordin românesc se vor
relua! Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe din cabinetul
I.C.Brătianu, se implică (direct şi indirect) în discuţiile purtate
în Camera Deputaţilor pe marginea întocmirii proiectului de lege
necesar instituirii unui ordin naţional. Dispunându-se, deja, de
vechile însemne ale “Ordinului Unirii”, rămase din vremea domniei
lui Cuza, se decide ca forma de bază să rămână aceeaşi; se va
modifica doar cifra domnească, în locul celei avute de către Cuza
aşezându-se cea a regelui Carol I. Deviza ordinului, care nu mai
corespundea noului moment istoric, va fi schimbată, alegându-se “IN
FIDE SALUS” (“ÎN CREDINŢĂ ESTE SALVAREA”). În ceea ce priveşte
numele ordinului, au fost avute în vedere mai multe variante,
Kogălniceanu insistând pentru cel de “Steaua Dunării” (preluând,
astfel, numele unei publicaţii unioniste pe care o editase); acesta
era şi numele ordinului prevăzut prin proiectul legii de instituire
pregătită de către Cameră la 9 V! Denumirea de “Steaua României”
apărând mai târziu, la 10 V 1877, o dată cu votarea instituirii
ordinelor, ca prim act normativ al noului stat suveran
România.
Ordinul “Steaua României” se prezenta de la început sub
trei forme: una pentru civili, una pentru militari “de pace” şi
alta pentru militari “de război” (cu însemnele de război, ordinul
se putea conferi doar în primele trei grade). Numărul maxim de
membri, pentru toate cele cinci grade, fusese fixat la 1000.
Deoarece, în timpul războiului de independenţă, aproape 1000 de
militari români au fost decoraţi, pentru fapte de arme, cu însemne
“de război”, reglementări ulterioare vor stabili că decoraţiile
oferite cu spade (deci cu însemne de război), nu intră în cifra
legală a Ordinului “Steaua României”, putând fi astfel conferite
într-un număr nelimitat.
În 1906 se publică un nou Regulament al acestui ordin
(Înaltul Decret nr.984/1906), prin care printre altele, se dublează
numărul de membri care puteau fi admişi pe timp de pace (1000 de
Cavaleri, 720 de Ofiţeri, 200 de Comandori, 60 de Mari Ofiţeri şi
20 de Mari Cruci).
La începutul primului Război Mondial, o dată cu instituirea
Ordinului “Mihai Viteazul”, se stabileşte că Ordinul “Steaua
României” cu însemne de război se poate conferi exclusiv ofiţerilor
(art.IV din Înaltul Decret nr.2968/26.09.1916), însemnul, avand
spade încrucişate între braţe, putând fi conferit în toate cele
cinci grade. Ofiţerii care s-au distins în lupte directe cu
inamicul primeau însemnul ordinului ataşat de panglica Medaliei
“Virtutea Militară”.
Prin Legea pentru Reorganizarea Ordinelor Naţionale Române
(Decretul Regal nr.1545/1932), Ordinului “Steaua României” i se
modifică forma, numărul de membri şi locul în ierarhia naţională.
Dacă, până în 1906, “Steaua României” a fost cel mai important
ordin al ţării, de la apariţia Ordinului “Carol I”, el devine al
doilea, până în 1929, când se legiferează Ordinul “Ferdinand I”.
Din 1932, el coboară pe poziţia a patra, pentru ca, în 1937, să
ajungă pe locul 7. Această “degradare” a importanţei ierarhice a
celui mai vechi şi mai prestigios ordin românesc se datora
introducerii – în poziţiile superioare ale ierarhiei – a
decoraţiilor înfiinţate de către regele Carol al II-lea! Forma de
bază a Ordinului “Steaua României”, crucea repetată (numită şi
“românească”), emailată albastru, rămâne neschimbată, dar în locul
razelor dintre braţe – care justificau denumirea de “stea” a
Ordinului – au fost aşezate patru acvile heraldice cu zborul
desfăcut; cifra regelui Carol I de pe revers a fost mutată pe
avers, reversul primind în schimb anul instituirii, “1877”. Numărul
posesorilor Ordinului a fost mărit. Astfel, dacă Regulamentul din
1906 nu prevedea decât însemnele speciale – pentru civili şi
militari – dar fără a stabili câţi militari şi câţi civili puteau
accede într-un grad, în 1932 se stabileşte un raport de cca. 3 la 1
pentru militari şi civili, după cum urmează:
- Cavaler: 1000 civili şi 350 militari;
- Ofiţer: 500 civili şi 150 militari;
- Comandor: 200 civili şi 75 militari;
- Mare Ofiţer: 75 civili şi 25
militari;
- Mare Cruce: 35 civili şi 10 militari.
În 1938, Ordinul “Steaua României”, primeşte încă un grad
superior. Acesta, numit “Clasa I”, se intercala între gradele de
Mare Ofiţer şi cel de Mare Cruce, putând avea 50 de membri civili
şi 15 militari. Deoarece însemnele gradului se compuneau dintr-o
cruce identică cu cea de Mare Cruce, având şi o placă de o formă
particulară, acest nou grad constituia un fel de “suplimentare” a
efectivelor Marii Cruci, dar pe o treaptă ierarhică ceva mai
joasă.
Tot în 1938, printr-un Regulament al Legii Ordinelor şi
Medaliilor Naţionale conferite pe timp de război (Înaltul Decret
Regal nr.4354), însemnele “de război” ale Ordinului “Steaua
României” primesc la panglica model 1932 şi câte o bandă marginală
aurie. Reglementările regelui Carol al II-lea privind ierarhia
decoraţiilor de război au fost schimbate de generalul Antonescu
(devenit Conducător al Statului la 04.09.1940), în momentul
intrării României în război împotriva Uniunii Sovietice. Se
revenea, în mare, la sistemul utilizat în primul război mondial,
inclusiv la folosirea panglicii Medaliei “Virtutea Militară”, la
decoraţia conferită ofiţerilor pentru fapte de arme pe câmpul de
luptă, iar panglica “de război” stabilită în 1938 conferindu-se
celor decoraţi pentru servicii în spatele frontului. De menţionat
că “Steaua României” va reveni a doua în ierarhie, după Ordinul
“Mihai Viteazul”.
Inspirându-se după modelul ordinului de război german
“Crucea de Fier”, mareşalul Antonescu va hotărî ca la primele trei
grade ale ordinelor “Steaua României” şi “Coroana României”, cu
spade şi panglica Medaliei “Virtutea Militară”, să se poată acorda
– pentru fapte de vitejie deosebite, citate prin ordin de zi – şi o
“frunză de stejar”, care se ataşa pe panglică.
Ca toate celelalte decoraţii existente, şi Ordinul “Steaua
României” va fi abrogat la începutul anului 1948, după proclamarea
Republicii Populare Române! Portul distincţiei a fost interzis,
chiar şi păstrarea însemnelor acesteia fiind considerată un delict
în primii ani după abrogare.
Problema reinstituirii celui mai vechi ordin naţional s-a
pus în cadrul Comisiei Speciale a Camerei Deputaţilor care a luat
în discuţie, din 1993, problema modificării sistemului de
distincţii care a fost în uz în perioada 1948-1989. Modelul
Ordinului “Steaua României” propus în legislatura 1992-1996 a fost
o combinaţie între forma stabilită de regele Carol al II-lea în
1932 (crucea repetată cu acvile între braţe şi anul instituirii pe
medalionul revers), cu deviza stabilită de Alexandru Ioan Cuza
pentru proiectatul “Ordin al Unirii”. Proiectul de lege care
prevedea noile decoraţii nu a fost luat în dezbatere şi votat până
la sfârşitul mandatului legislativ, în 1996.
O nouă Comisie Specială parlamentară a fost constituită la
începutul anului 1997. Aceasta a stabilit o lege-cadru pentru
sistemul de decoraţii, votată de către Camera Deputaţilor în
acelaşi an dar, din cauza întârzierilor din Senat, a fost
legiferată peste aproape trei ani (Legea nr.29/2000). Din cauza
acestei întârzieri, nici legile specifice fiecărei decoraţii nu au
putut fi înaintate şi votate, deşi Comisia Specială avea pregătite
majoritatea acestora încă de la finele lui
1997.
Pentru a se putea face faţă nevoilor de
protocol extern, Guvernul României a instituit prin Ordonanţa de
Urgenţă Ordinul “Steaua României”. Prin act legislativ, se vor
prelua o serie din prevederile legii privind sistemul naţional de
decoraţii al României, aflată încă în dezbaterea Parlamentului,
dar, în ceea ce priveşte forma însemnelor, restabilite în
Legea-Cadru, s-au adoptat cele stabilite în Legislatura Precedentă.
Deoarece o serie din prevederile acestei ordonanţe nu erau în
concordanţă cu unele reglementări care au fost avute în vedere, iar
deviza “Ordinului Unirii”, gândită şi adecvată pentru anul 1864, nu
era corespunzătoare nici actualei etape, nici istoriei Ordinului,
Parlamentul, la votarea ordonanţei care a devenit Legea nr.77/1999
de reinstituire a Ordinului Naţional “Steaua României”, a operat o
serie de modificări, inclusiv în ceea ce priveşte forma decoraţiei.
Acest nou model, cel al anului 1999, este cel care se conferă
tuturor cetăţenilor români şi străinilor, din modelul anterior
(modelul 1998), a fost acordat doar gradul de Colan, pentru
preşedinţii Bulgariei, Finlandei şi Perului!
Piesa este cea din poză / poze!
Vizitați toate vânzările mele cu un singur clik pe < Toate produsele sale >!
Daca nu doriți piesa, nu licitați, deoarece ofer calificativ negativ. Predare personală în Iași!
Modalitati de livrare si plata
LIVRARE
In Iasi
-
- Predare personala in max. 3 zile lucratoare
PLATA
- - La predare
- - Ramburs cu Garantia de Livrare
Curierul special îți livrează produsul pe care tu îl achiți la primire. Dacă produsul nu este ca în descriere, îți recuperezi banii, inclusiv taxele de transport.
Politica de retur
- - Produsul se poate returna in maxim 3 zile lucratoare
- - Metoda de retur: Ramburs contravaloare produs
- - Costul transportului va fi suportat de catre cumparator
- - Alte detalii: Retur acceptat in conditiile Garantiei de Livrare