Memoriu Elena Bacaloglu catre Presedinte Consiliul de Ministri ,1930 , autograf

Format A4 , 38 pagini , autograf consistent catre Alexandru Marcu . Autograful este cel care da valoare lucrarii , prin consistenta lui si prin faptul ca este adresat italienistului Alexandru Marcu din Suceava . Elena Bacaloglu este cea care infiinteaza la Cluj Partidul Fascist Roman .Alexandru Marcu s-a născut la 31 decembrie 1894, la Burdujeni-Suceava. A fost absolvent al Colegiului Național Carol I din Craiova. A fost licențiat în litere, în 1919, al Facultății de Litere și Filosofie din București. La recomandarea profesorului Ramiro Ortiz, a studiat la Roma, la Accademia di Romania (1923-1924). A obținut titlul de doctor în litere la Florența (Italia). Alexandru Marcu a fost profesor la Universitatea din București, specialist în italienistică, membru corespondent (1940) al Academiei Române. A tradus din literatura italiană. A fost subsecretar de Stat în Ministerul Propagandei, în Guvernul condus de Ion Antonescu . După răsturnarea Regimului lui Ion Antonescu, Alexandru Marcu a fost arestat. Conform deciziei criminale cu nr. 27 din 6 februarie 1948, Alexandru Marcu, deținut în penitenciarul Văcărești, a fost condamnat la 12 ani temniță grea și la cinci ani detențiune riguroasă, urmînd să execute numai pedeapsa de doisprezece ani temniță grea cu degradare civică pe același termen. Deținut politic, a murit în închisoarea Văcărești-București.

Elena Bacaloglu (19 decembrie 1878, Bucureşti - 25 noiembrie 1947, Bucureşti) este o prozatoare şi publicistă. Sora mezină a lui George Bacaloglu şi a lui Victor A. Bacaloglu, ofiţeri de carieră, cu preocupări publicistice şi literare, Bacaloglu îşi face educaţia într-un pension şi, probabil, după ce se căsătoreşte cu Radu D. Rosetti, audiază cursuri de literatură, filosofie şi istoria artei la Bruxelles şi Paris. Divorţând, se va recăsători în 1902 cu Ovid Densusianu, de care se desparte curând. Îşi va creşte singură copilul, viitorul scriitor Ovid Densusianu-fiul. O traducere din Carmen Sylva, Robia Peleşului (1897, semnată Elena Radu Rosetti), e urmată de un mic studiu, intitulat Despre simbolism şi Maeterlinck (1903). Bacaloglu colaborează cu versuri, proze scurte şi „cozerii literare", iscălite şi Elena Densusianu sau Elena Bacaloglu-Densusianu, în „La Roumanie" şi „Ţara". Tipăreşte romanul În luptă (1,1906), continuat de Două forţe (II, 1908). Cel de-al treilea volum, Izbânda noastră, anunţat, n-a mai apărut. Ulterior, Bacaloglu va locui, până în preajma celui de-al doilea război mondial, în Italia, unde face propagandă culturii române. În ţară trimite corespondenţe şi, mai rar, traduceri periodicelor „Ordinea", „Adevărul", „Dimineaţa", „Noua revistă română", „Universul" etc. O parte din articolele şi conferinţele ţinute în Italia e adunată în volumele Preuves d'amour (1914), Per la Grande Rumania (1915), Movimento nazionale fascista italo-rumeno (1923). Târziu, va publica în „Porunca vremii" o suită de amintiri despre fiica lui Dostoievski. Mai putin cunoscut este faptul ca a infiintat Partidul Fascist Roman.