CP trimisa din Kiev in 1942 de scr. Valeriu Ciobanu catre scriit. D. Caracostea

Carte postala expediata din Kiev in 1942 de catre prof. si scriitorul Valeriu Ciobanu catre prof. si scriitorul D. Caracostea , supratipare Ukraine . Stare foarte buna .Valeriu Ciobanu (4 aprilie 1917, Nemirov-Cnisinau - 21 decembrie 1966, Bucuresti) este un istoric literar, folclorist, poet si traducator. Este fiul Annei (nascuta Schmidt) si al lui Stefan Ciobanu, istoric literar. Ciobanu face studii primare si liceale la Chisinau si urmeaza filosofia si literele la Bucuresti (1936-1940), concomitent cu Scoala Normala Superioara (transformata in Academia Pedagogica), studiul prelungindu-se cu inca un an. Beneficiaza si de studii de specializare in Franta, la Aix-Marseille (1939). Dupa absolvire, suplineste pentru o scurta perioada o catedra de franceza in Bucuresti. Pana sa devina cercetator stiintific la Institutul de Istorie Literara si Folclor al Academiei Romane (1949-1966), este asistent la Catedra de istoria literaturii romane moderne a Universitatii din Bucuresti, avandu-i ca sefi de catedra pe D. Caracostea, Tudor Vianu si G. Calinescu. Isi sustine doctoratul in 1945, cu teza Poporanismul. Geneza. Evolutie. Ideologie. Debuteaza cu poezie in revista liceala ?Unirea" (1933); alte poezii ii apar sporadic in ?Gandirea", ?Natiunea" si ?Viata romaneasca". Debutul in publicistica si-l face la revista ?Cadran" (1939), cu un medalion despre A.I. Herzen. A mai colaborat la Fapta , Gazeta literara ,  Jurnalul literar , Veac nou", Viata Basarabiei , Limba si literatura ,  Litere si arte , Luceafarul, Revista de folclor, Revista Fundatiilor Regale, Studii si cercetari de istorie literara si folclor si Revista de istorie si teorie literara. O serie de articole si traduceri din Natiunea (1947-1948) sunt axate pe opera catorva scriitori rusi si francezi.Autentic erudit, Ciobanu se angajeaza in lucrari de istorie literara cu teme mai putin abordate pana la data cand incepe el sa le aprofundeze, cum ar fi, de exemplu, Lumea balinelor (1955). Literatura rusa reprezinta, de altfel, domeniul cercetat cu insistenta, de asemenea influenta rusa asupra unor scriitori romani, de unde rezulta mai multe studii de literatura comparata: Din relatiile literare romano-ruse: Jertfa zidirii la ucrainieni si rusi (1938), Motivul folclorului universal in Ivan Turbinca a lui Ion Creanga (1967), si de istoria literaturii romane: Tudor Pamfile, Gh. Asachi, Al. Vlahuta, Al. Deparateanu, C. Stamati-Ciurea. Cercetarea se concentreaza atent asupra informatiei, incat, pentru momentul in care aceste studii au fost publicate in reviste, toate sursele par epuizate. Dumitru Caracostea (n. 10 martie 1879, Slatina - d. 2 iunie 1964, Bucuresti) a fost un critic, istoric literar si folclorist roman. Este considerat a fi, alaturi de Tudor Vianu, unul dintre cei mai mari stilisticieni ai literaturii romane. In pofida varstei sale inaintate a fost arestat de autoritatile comuniste in anul 1950 si tinut la inchisoare timp de cinci ani ca detinut politic.Pe linie paterna avea o descendenta aromana. Si-a inceput studiile la Slatina, pe care le-a continuat la Colegiul Sf. Sava? din Bucuresti. Urmeaza apoi cursurile Facultatii de Litere si Filosofie de la Universitatea din Bucuresti, unde isi ia licenta in 1908. A fost elevul lui Titu Maiorescu, Ion Bianu si Ovid Densusianu. In 1909, obtine o bursa la Viena, unde va lucra sub indrumarea lingvistului Wilhelm Meyer-Luebke. Sustine doua doctorate, in 1913, unul in filosofie, altul in filologie romanica. Din 1920, devine docent la Universitate, iar in anul 1930 profesor la catedra de istorie a literaturii romane moderne de la Universitatea din Bucuresti. In acelasi an a fost primit ca membru corespondent al Academiei Romane, iar in 1938 devine membru titular. Datorita stradaniilor sale, in 1933 ia fiinta Institutul de Istorie Literara si Folclor. A fost Ministrul educatiei nationale in Guvernul Ion Gigurtu (4 iulie - 4 septembrie 1940) si Guvernul Ion Antonescu (4 - 14 septembrie 1940). In perioada 1941 - 1944 a fost director al Fundatiilor Regale pentru Literatura si Arta.