Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache - Octavian Paler

?In toate cartile lui Octavian Paler exista o voce multiplicata, un ego care se diminueaza voit, ca sa inregistreze alteritatea. Persoana intii singular nu este rezervata unui anumit narator; prin ea se exprima, pe rind, diferite identitati, proiectate si explorate de un scriitor care stie sa asculte. Cind interlocutorul lipseste, Octavian Paler si-l creeaza, dedublindu-se si purtind pasionante dialoguri interioare. Iata de ce ideea unui dialog consistent mi s-a parut a fi in spiritul operei sale. Autorul Autoportretului intr-o oglinda sparta avea multe de spus, si poate ca era timpul s-o faca in mod direct, fara medierea eseului sau haina fictionala a prozei. N-a fost nevoie de pledoarii si , de tatonari, reveniri si preparative speciale. Ne-am descoperit, dintr-odata, pe aceeasi lungime de unda: un clasic in viata, dar fara aere magisteriale, si un critic tinar care, inainte de a pune pe hirtie afirmatii si negatii rezolute, voia si vrea sa cunoasca.? (Daniel Cristea-Enache)