ALECSANDRI VASILE - DOINE SI LACRIMIOARE 1842-1852, Paris, 1853 (Prima Editie !)

ALECSANDRI VASILE - DOINE SI LACRIMIOARE 1842-1852, Paris, 1853 (Prima Editie !)

Cod produs : GS3005
Editura : DE SOYE ET BOUCHET, PARIS
An aparitie : 1853
Nr. pagini : 248

DOINE SI LACRIMIOARE 1842-1852 de VASILE ALECSANDRI, Paris, 1853 (Prima Editie !), In Limba Romaneasca Veche cu Alfabet de Tranzitie, Volum de Poezii al lui VASILE ALECSANDRI, Tiparit la Paris. Cuprinde Trei cicluri de Poezii: DOINE, LACRIMIOARE si SUVENIRE. Ciclul Doinelor cuprinde poeziile de inspiratie folclorica pe care Alecsandri le-a compus incepind cu anul 1843, dupa ce a avut revelatia marilor comori artistice ale literaturii populare orale. El are in istoria poeziei romanesti din veacul al XIX-lea semnificatia unei pietre de hotar (lucru sesizat inca de Kogalniceanu la aparitia primelor texte), orientind-o spre izvoarele specificului national si proiectind totodata o personalitate poetica de o pronuntata originalitate pe fundalul romantismului de factura lamartiniana care dominase poezia deceniului al patrulea si va continua sa-si aiba reprezentantii si in perioada urmatoare. Doinele definesc o noua estetica, dand glas de predilectie starilor de spirit majore, intemeiate pe o profunda dragoste de viata, o seninatate nu lipsita de luciditate si pe sentimentul integrarii firesti a omului in natura. In Doine traieste o lume tinara, plina de elan vital si de optimism, sau manifes-tindu-si in forme energice si taioase nemultumirile. Temele dragostei si voiniciei (haiduciei) sint coordonatele esentiale ale ciclului, a caror fuziune intima e subliniata in mod programatic in poezia Doina, asezata de Alecsandri la chiar inceputul acestuia. Sora si hotul (cuprinzind o prefigurare a motivului din Fat-Frumos din tei a lui Eminescu), Hora. Strunga, Andrii Popa, Baba Cloanta se numara printre poeziile cele mai reusite, in care Alecsandri utilizeaza cu dibacie sugestii formale si de continut extrase din cintecele lirice populare, din balade si basme, sau din speciile gnomice (strigatura). Poeziile presupun aproape toate, in text sau in subtext, o schita de scenariu epic, fiind modele pregnante de lirism obiectivat; cui poetic se intrupeaza in diferite personaje (haiducul, taranul, fata indragostita, batrina vrajitoare etc.) intre care se angajeaza uneori adevarate dialoguri. Citeva bucati sint propriu-zis epice (Altarul monastirei Pittna, Marioara Florioara), anuntind structura legendelor de mai tirziu. Vocabularul si mai ales abundenta diminutivelor, ca si predominanta versului scurt de 7-8 silabe, creeaza aparenta de imitatii ale poeziei populare; in realitate, o analiza mai profunda si mai atenta a versificatiei invedereaza preocuparea poetului cult pentru combinatiile ritmice, strofice si rimice mai variate si mai subtile, care depasesc cu mult stereotipia productiilor folclorice, uniformizate prin circulatie si necesitati mnemotehnice. Ciclul Lacrimioarelor accentueaza acest caracter elaborat al bucatilor, experimentind formule strofice, ritmice si compozitionale inca si mai diverse. Poeziile cuprinse in el au un caracter intim, constituind de fapt comentariul si istoria poetica a dragostei dintre Alecsandri si Elena Negri si mai ales a calatoriei tacute impreuna in strainatate in 1846. Desi cele mai multe texte au un caracter ?ocazional", ciclul a fost alcatuit, ordonat si completat dupa moartea Elenei. Exemplar Rarisim , In Format Mediu (Dimensiuni: 18,5 x 11,5cm.), In Coperti Vechi (Cotor din Piele), Stare de Conservare: Excelenta !

Observatii : O Prima Editie Tiparita la Paris In Limba Romaneasca Veche cu Alfabet de Tranzitie !